În fiecare an, la data de 19 martie, se sărbătorește Ziua Pașaportului Românesc. Această dată a fost aleasă pentru a aminti de anul 1912, când regele Carol I a promulgat, prin Înaltul Decret Regal nr. 1 758, prima lege modernă referitoare la pașapoarte, denumită „Lege asupra pașapoartelor”.
Potrivit acesteia, „Pașapoartele se emit în numele regelui și se liberează de ministerul de interne și de prefecții de județe și de poliție în condițiunile ce se vor determina prin regulamentul de aplicare al acestei legi”. Pașapoartele, emise în numele regelui, erau de forma unei cărți mici, de dimensiunile 9 cm/13 cm, fiind „compuse din 20 de pagini numerotate”.Fiecare pagină a pașaportului avea „un fond încadrat, compus cu motive naționale”, în culoarea liliacului deschis, făcând să iasă în aparență stema țării și cuvântul „ROMÂNIA”, iar dedesubt cuvântul „PASPORT”.
Pe vremuri, în România Regală, cetățenii țării noastre aveau pașapoarte de culoare albastru deschis, care au funcționat până în 1947. Ulterior, în anii comunismului, pașapoartele au devenit verzi, iar din 1991 s-a trecut la culoarea roșu, suferind mai multe schimbări pe copertă. Din 2008, pașaportul este vișiniu, actualul model de pașaport biometric intrând în funcțiune în 2011.
Prevenirea falsificării pașapoartelor a determinat adoptarea unor măsuri la nivel european pentru creșterea gradului de siguranță al documentului de călătorie, astfel că, la nivelul Uniunii Europene a fost adoptat „Regulamentul (CE) 2252/2004 al Consiliului din 13 decembrie 2004 privind standardele de securitate și datele biometrice în pașapoartele și documentele de călătorie emise de statele membre”, act obligatoriu ce asigură implementarea unor măsuri unitare pe întreg teritoriul UE. În conformitate cu acest regulament, România, în calitate de stat membru, a introdus pașapoartele electronice, emise începând cu data de 31 decembrie 2008.
